Debitul Dunării la punctul de intrare în țară, pe secțiunea Baziaș, va experimenta o creștere pe parcursul săptămânii următoare. Conform noilor prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie, nivelul fluviului va ajunge la o valoare de 1.800 de metri cubi pe secundă. Deși se înregistrează o tendință ascendentă, acest volum de apă rămâne mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.
Analiza datelor hidrologice arată că debitul prognozat este considerabil sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Această diferență semnificativă subliniază faptul că fluviul nu a revenit la nivelurile istorice de curs normal. Hidrologii monitorizează constant situația pentru a evalua impactul acestor valori asupra ecosistemelor și infrastructurilor de pe cursul Dunării.
În zona de aval a Porților de Fier, se estimează că debitele vor intra într-o fază de creștere. Totuși, există o singură excepție în prima zi a intervalului de prognoză, când fluviul va rămâne relativ staționar pe sectorul Cernavodă-Tulcea. În restul perioadei, tendința generală de creștere ar trebui să fie vizibilă pe segmentele menționate de experții din cadrul institutului de specialitate.
Pentru întreaga lună noiembrie, prognoza trimestrială realizată de hidrologi oferă intervale specifice de variație a debitului. Estimările indică un debit maxim de 2.000 de metri cubi pe secundă și un debit minim de 1.400 de metri cubi pe secundă. Aceste cifre reflectă o perioadă de curs scăzut, care nu permite atingerea pragurilor de debit observate în alte perioade ale anului.
Situația actuală a fluviului este consecința unor valori extrem de scăzute înregistrate în timpul verii. În perioada de vară, debitul Dunării a atins cele mai mici valori din istorie, un eveniment care a avut repercusiuni directe asupra sistemului energetic național. Din cauza acestor debite reduse, în luna august a fost necesară oprirea celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Această scădere drastică a nivelului a afectat capacitatea de producție a centralei, care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Monitorizarea debitelor rămâne un factor critic pentru stabilitatea energetică, având în vedere dependența de cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea reactoarelor și funcționarea infrastructurii hidrotehnice de pe cursul principal al Dunării.