Debitul Dunării la secțiunea Baziaș, punctul de intrare a râului în România, va experimenta o creștere pe parcursul săptămânii viitoare. Conform prognozei hidrologice, nivelul de apă va ajunge la 3.200 mc/s. Cu toate acestea, această valoare rămâne semnificativ sub media multianuală calculată pentru luna noiembrie, care este de 4.700 mc/s. Această evoluție indică un regim hidrologic mai scăzut față de normele istorice înregistrate în această perioadă a anului.
În zona de aval a Porților de Fier, debitele fluviului vor înregistra, în general, tendințe de creștere. Analiza prognozei trimestriale oferă detalii suplimentare despre variațiile de debit estimate pentru luna noiembrie. Hidrologii au calculat că pentru această lună, debitul maxim va fi de 2.000 mc/s, în timp ce debitul minim estimat se va situa la 2.000 mc/s. Aceste date oferă o imagine de ansamblu asupra fluctuațiilor de apă ce vor avea loc în sectorul respectiv.
Situația debitelor Dunării a fost critică în perioada verii acestui an, când râul a atins cele mai mici valori din istorie. Acest fenomen a avut consecințe directe asupra producției energetice naționale, determinând oprirea celor două unități ale Centralei de la Cernavodă. Această infrastructură vitală asigura aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării. Ulterior, ambele unități au fost reconectate la Sistemul Energetic Național, Unitatea 2 pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.
În ceea ce privește rețeaua de râuri interioare, debitele medii zilnice vor fi, în general, în creștere. Această evoluție este cauzată de precipitațiile prognozate și de procesul de propagare a apelor. Există riscul unor scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici. Aceste fenomene pot genera efecte de inundații locale și creșteri de niveluri care ar putea depăși Cotele de Apărare în zonele de deal și munte.
Conform datelor INHGA, regimul hidrologic din luna noiembrie 2026 se va situa la valori între 30-50% din mediile multianuale lunare. Pe anumite bazine, precum Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Olt, Buzău, Prut sau Siret, valorile vor fi mai mari, între 50-80%. În schimb, pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, debitele vor fi mai mici, sub pragul de 30% din mediile multianuale.
Monitorizarea constantă a debitelor este esențială pentru gestionarea riscurilor de inundații și pentru asigurarea stabilității sistemului energetic. Scăderile drastice de debit, precum cele înregistrate vara aceasta, pot afecta direct capacitatea de funcționare a centralelor hidroelectrice și a celor nucleare, influențând astfel întregul mix energetic național și costurile de producție.