O amenințare cu bombă a vizat vineri, 6 noiembrie, o aeronavă TAROM care efectua ruta Praga – București, provocând neliniște în rândul călătorilor. Aeronava, care transporta 102 pasageri, a aterizat în siguranță pe Aeroportul „Henri Coandă”, după ce amenințarea s-a dovedit a fi falsă. CNAB a confirmat că traficul aeroportuar s-a desfășurat conform programului de zbor stabilit, fără incidente majore.
Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești (ACAR), a declarat că astfel de incidente generează prejudicii reale pentru companiile de zbor. El a explicat faptul că o amenințare venită din exterior nu reprezintă o dovadă a unei deficiențe de siguranță a operatorului vizat. Expertul a subliniat că este esențial ca pasagerii să aibă încredere în operatorii români, care respectă aceleași cerințe europene stricte.
Conform expertului, companiile românești funcționează în cadrul aceluiași sistem european de siguranță, aplicând standarde severe privind aeronavele și pregătirea echipajelor. Marius Popescu a precizat că nu există standarde mai permisive pentru companiile cu flotă mai mică sau de naționalitate română. Fiecare situație de acest tip trebuie evaluată riguros de către autorități și operator, stabilind măsuri specifice în funcție de nivelul de risc identificat.
Fenomenul amenințărilor false depășește granițele României, afectând diverse companii europene, precum Aer Lingus, Ryanair sau Wizz Air. Marius Popescu a menționat că un zbor Aer Lingus a fost deviat către o bază militară din Franța, iar aeronave Ryanair au fost escortate de avioane militare. De asemenea, un zbor Wizz Air a fost deviat către Veneția, fapt care a dus la activarea unui mecanism european de schimb de informații.
Pe lângă aspectul de securitate, amenințările false produc costuri operaționale semnificative pentru operatorii aerieni. Marius Popescu a detaliat faptul că o deviere forțată generează consum suplimentar de combustibil, costuri aeroportuare și necesită reprogramarea pasagerilor sau a echipajelor. Verificările necesare și indisponibilizarea temporară a aeronavei pot afecta direct și programul zborurilor următoare, chiar dacă nu este descoperit niciun dispozitiv periculos.
Securitatea aviației europene este monitorizată prin mecanisme de cooperare între autoritățile naționale, aeroporturi și companii. România participă activ la acest efort de schimb de informații relevante pentru luarea deciziilor rapide. Această colaborare este esențială pentru a contracara scenariile care amplifică inutil îngrijorarea publicului și pentru a gestiona riscurile într-un cadru de siguranță comun european.